
De ce sa ignoram ceea ce ne dorim cu adevarat? De ce ne sperie dorinta de libertate, libertatea de a fi noi insine?
Daca privim in trecut , ce vedem? Femeia care se temea sa ia o decizie importanta si se temea de orice schimbare. Femeia care ramanea in zona de confort si credea ca in lupta pentru fericire ii va rani pe cei din jurul sau. Si atunci, pentru a-i proteja, si-a alungat aceste idei care i se pareau ridicole. Fericirea, atunci, avea o definitie alcatuita dintr-o fraza mult prea scurta.
Azi, femeia gaseste mereu curajul si puterea de a trece peste greutati si suferinte ascunse. Isi aseaza, cu grija, intr-un sertar sperantele, in alt sertar visele, in altul temerile. Nu ii este frica sa faca din cand in cand ordine si sa mai elimine atunci cand sunt prea multe si nu mai este loc. Femeia are nevoie si de fericire si de suferinta pentru a se dezvolta, pentru a se maturiza. Ea stie sa pastreze mereu un echilibru intre acest amalgam de sentimente, sa aleaga ceea ce ii este de folos pentru a se descoperi, pentru a deveni mai frumoasa.
Femeia: o gasesti acolo, intr-o lume plina de mister. O lume in care trebuie sa intri cu grija si sa o explorezi , sa o intelegi si sa o respecti.
La vie est belle!

Un gând despre „FEMEIA”