Trecut, prezent, viitor

Daca te intorci in trecut, intoarce-te sa cauti tot ce e mai frumos si bun pentru sufletul tau. Insa traseaza-ti bine calea, sa gasesti drumul inapoi. Nu te lasa pacalit de amintiri care te pot bloca in lumea lor, imagini care sa te hipnotizeze si care, pentru cateva clipe sa te faca sa visezi si sa traiesti un prezent imaginar.

Vrei sa te intorci in viitor? Viitorul e un vis frumos unde totul e posibil, dar…ramane un vis….imaginatia pe care tu o modelezi asa cum vrei si care iti ofera gratuit ceea ce iti doresti, cu riscul de a nu putea trai ori atinge ceea ce vezi…

Ramai in prezent… realitatea te face sa plangi ori sa razi, te face fericit sau iti calca sufletul in picioare, te provoaca la batalii in care iesi victorios ori pierzi…insa toate acestea te vor face mai puternic, mai realist, mai matur si mai prudent.

Noaptea e suficienta pentru a visa. Dimineata cand ne trezim trebuie sa fim pregatiti sa infruntam realitatea, binele, raul, care se transforma in personaje ce ne insotesc pretutindeni.

Incearca sa privesti in departare, sa vezi daca gratiile pe care le vezi sunt ale celor din jur sau sunt chiar ale tale. Ti-ai creeat o lume a ta, in care te simti bine sau cel putin asa ai impresia, nici macar nu iti mai pui intrebarea daca esti fericit. Zilele trec, totul e ok atata timp cat cei ce te inconjoara sunt fericiti, sau asa par a fi.

Auzi in departare zgomote care iti distrag atentia de la miscarile mecanice pe care le faci, intocmai creaturilor robotice care te inconjoara. Un ras colorat te face sa faci un pas inainte, si inca un pas. Atunci observi cu stupoare gratiile ce te inconjoara si pe care nu le-ai vazut niciodata pana acum, desi erau aici dintotdeauna. Sau, le-ai vazut dar ai crezut ca asa e normal. Iti apropii mana de gratii, cu teama. Sunt reci, da, foarte reci. Insa privirea ta rebela cauta sa vada ce se intampla dincolo de aceste gratii. Ochii iti devin tot mai mari si o lacrima iti aluneca pe obraz.

De ce exista aceste gratii intre mine si acei oameni? De ce ei zambesc si eu nu mai pot sa o fac? De ce ei sunt liberi si eu nu ? Nu am facut rau nimanui…Si intrebarile cu „de ce?” continua…

Insa eu te intreb : „De ce nu cauti cheia sa poti iesi, sa-ti castigi libertatea pe care o meriti, sa inveti din nou sa zambesti si sa-ti simti pe obrazul cald lacrimile de fericire? „

Lasa in urma trecutul, traieste prezentul si pregateste-te pentru viitor.

Viata e frumoasa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s